Cazul Alexandrei Măceșanu din Caracal si „implicarea” Statului Român.
Caracatita de tip mafiot s-a extins in timpul mai multor guvernari (stanga si dreapta) in timp ce, de ochii lumii românilor li se prezenta o falsa lupta impotriva coruptiei.
Cazul
crimelor traficantilor de carne vie a rasculat Romania. Aceasta se
datoreaza, in primul rand coruptiei la nivel inalt, care protejeaza
retelele de treficanti si descurajeaza victimele.
S-au
intamplat cazuri cand fete obligate sa se prostitueze au mers la
politie sau la ambasadele Romaniei din diferite tari unde erau duse sa
depuna plangeri, dar au fost „tradate” de autoritatile statului roman.
Astfel, in unele situatii, seful de clan a fost instiintat de autoritati
ca sunt fete care vor sa scape, au depus plangeri sau au apelat la
politie sau ambasada pentru a cere ajutor. Ulterior, seful clanului
respectiv a sosit la fata locului pentru a duce victima la produs.
Exista
si cazuri cand politia a tratat cu indiferenta sau, stiind cine
protejeaza aceste clanuri, nu a mai intervenit. Daca totul s-ar rezuma
la incompetenta, lucrurile ar fi mai usor de rezolvat. In schimb, aceste
clanuri protejate de autoritatile statului prezinta un pericol real
pentru fetele tinere, surorile sau fiicele noastre…
Mai
jos prezentam cateva detalii legate de cazul fetei din Caracal. Ramane
totusi intrebarea: A fost ucisa sau e dusa la produs?
In
timp ce procurorii nu emiteau mandat, iar politia se facea ca o cauta
pe Alexandra, sefii unor clanuri din Oltenia dirijau cautarea fetei,
trimitand piste false:
Violul și bătaia fac parte din strategiile psihologice de a băga frica în fetele racolate.
Crima de la Caracal si modul în care rețeaua de prostituție își racola «materia primă»
a început să creeze reacții în România. Cu acest prilej s-a aflat mai multe
despre dedesupturile acestei rețele. Principalii beneficiari ai rețelei de
prostituție sunt soldații armatei SUA, iar guvernul acoperă totul doar pentru a
nu-i supăra pe americani. Ce să mai spunem de actele de corupție care își au
rolul lor în această poveste…
Gheorghe Dincă făcea parte dintr-o rețea care răpea tinere și erau folosite
ulterior în rețele de prostituție, inclusiv pentru militarii de la Deveselu –
jurnaliștii locali au spus încă din prima zi că era anchetat de DIICOT pentru
trafic de carne vie, care includea fete duse în baza americană din apropiere.
Din datele noi care apar, se pare că planul a scăpat de sub control:
Alexandra a putut să sune la 112 după ce a fost violată, ceea ce a pus rețeaua
în alertă. De aceea vecina care a văzut mai multe mașini și mișcări suspecte CU
O SEARĂ ÎNAINTE, iar operatorul a liniștit-o spunându-i să meargă la culcare, a
asistat, probabil, la operațiunea de extragere a (cadavrului) Alexandrei
Măceșanu, din curtea psihopatului Dincă, cel care răpea fetele cu o mașină
despre care se spune că era peste posibilitățile lui financiare, posibil pusă
la îndemână de rețea.
De ce a fost violată? Intră în „protocolul” oricărei rețele de trafic de
„carne vie”, pentru ca victimei să-i fie complet anulata voința. Ea trebuie supusă
printr-o serie de violuri și bătăi, care împreună cu drogurile fac din victimă
un sclav sexual din care se scot ulterior mulți bani. Lucrurile însă au scăpat
de sub control iar Dincă a trebuit să o ucidă, așa cum probabil a mai procedat
cu alte ocazii.
Problema în acest caz este că ar fi fost imposibil ca această rețea să
funcționeze, mai ales într-un orășel cum este Caracalul, fără acoperirea
șefilor locali ai SRI și ai Poliției, posibil și ai procuraturii județene. Cu
atât mai mult cu cât rețeaua care aducea fete care se prostituau în folosul
militarilor americani de la Deveselu era una care s-a refăcut după ce s-a
încercat destructurarea ei în anul 2012. Presa nota atunci că zeci de eleve din
Caracal au fost obligate să se prostitueze de o grupare interlopă, ”pentru
plăcerile americanilor și ale unor austrieci aflați în România pentru
consolidarea unor hidrocentrale”.
Același modus operandi: elevele între 14 și 18 ani erau șantajate cu
imagini video din timpul partidelor de sex consimțit sau care era realizat în
urma unui viol și erau scoase frecvent de la ore pentru a fi duse la clienți.
Unele au recunoscut faptul că au întreținut 500 de raporturi sexuale pe an. Din
30 de fete, doar două s-au constituit parte civilă și au cerut daune. Clanurile
mafiote se bazează pe frica victimelor.
Alexandra însă a vrut neapărat să scape din acel iad și a profitat de
faptul că bruta retardată și-a lăsat telefonul în apropierea ei. Toată acea
tergiversare arată că s-a dorit să se scape de dovezile incomode. Din nenorocire
și complet neprofesionist, Alexandra a fost resunata de operatori pe telefonul
asasinului, fapt care a dus la execuția ei rapidă.
Cazul Alexandrei riscă să surpe Sistemul. Imediat au fost mobilizate
brigazile #rezist, care trebuiau oricum antrenate pentru data de 10 august.
Scopul este să abată atenția de la responsabilii rețelei de trafic și de la
incompetența crasă a STS și a procuraturii, două pârghii de poliție politică de
care Johannis se poate folosi în continuare, STS fiind și instrumentul de
control și influențare al alegerilor prezidențiale din noiembrie, după ce a
performat în alegerile de la europarlamentare, care au fost „influențate”
masiv.
Turma revoluționară, hrănită cu ură de ani de zile, are aceeași țintă:
PSD-ul și Ministerul de Interne, simboluri ale Corupției cu majusculă și
represiunii asupra revoluționarilor globaliști.
Presa cu
epoleți a trebuit să muncească și ea: pe lângă scoaterea pavlovienilor în
stradă, a început să deplangă protocoalele secrete între SRI și Justiție/Procuratura
și cere desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție.
Pentru denunțarea ca neconstituționale a protocoalelor secrete, care au statuat
poliția politică în țară, „vina” este a CCR-ului, care mai are și păcatul de
neiertat că a dat un verdict categoric în privința referendumului manipulator,
imbecil și inutil cerut de USR, intelectualii bășiști (de „dreapta”) etc și
organizat de președintele-marionetă Johannis.
Sistemul
face orice ca să nu se ajungă la nucleul distrugerii statalității României (nu
folosesc deloc cuvinte mari), care sunt serviciile și procuratura/DNA,
instrumente ale trădării coordonate din exterior, care nu au ca scop protejarea
cetățeanului, cum ar fi normal, ci protejarea investițiilor economice corporatocrate
și controlul politic absolut. În schimb, primesc privilegii și/sau
bani/afaceri, precum și iluzia puterii.
Lebăda
Neagră în tot acest peisaj odios este unchiul victimei, Alexandru Cumpănașu, un
apropiat al structurilor de putere. Acesta a înființat acum câțiva ani Academia
„Leaders 4 România”, alături de nimeni altul decât George Maior, actual
ambasador în SUA și fost șef al SRI, de Vasile Dîncu, Iulian Fota și alte
personalități din zona serviciilor. Pe George Maior, cel care a pus SRI la dispoziția
Deep State-ului american, deci un pion important în realizarea Statului
Paralel, l-a sprijinit vocal atunci când s-a cerut scoaterea trădătorului din
post.
Ambasadorul
George Maior, spunea el acum o lună și ceva, este „omul cheie”,
grație relațiilor speciale pe care pe care diplomatul român le are cu
„elita Washingtonului” și făcea apel la politicieni să înceteze
imediat campania împotriva sa.
Tocmai l-am auzit acum câteva minute pe dl. Cumpănașu, în direct la o
televiziune, cum își făcea mea culpa pentru faptul că a susținut în spațiul
public instituțiile care formează poliția politică din România, având ca marotă
Corupția. A cerut
vehement demisia directorului STS și a procurorului care este vinovat pentru
moartea Alexandrei. A făcut, de asemenea, o declarație cum că are date că Dincă
nu a acționat singur, deci că ar face parte dintr-o rețea cu ramificatii în
instituțiile statului.
Al. Cumpanașu, care, după cum declara, a trăit în Caracal două decenii,
deci cunoaște orașul bine, ar putea să pună, dacă nu va fi liniștit de Maior
sau de alți actuali șefi ai serviciilor, lumină asupra tumorilor care au
năpădit Statul Român.
Pentru că aceste excescențe antidemocratice s-au remarcat numai ultimul
timp prin faptul că l-au închis, după ce au fraudat alegerile, pe Președintele
Camerei, după un proces ridicol, capturând apoi imediat cel mai mare partid din
țară, au răpit-o cu forța pe Sorina, care a fost dusă de aici, și au omorât-o,
indirect, pe Alexandra.
După ce a lansat diversiuni
despre acest cimitir, în cele din urmă, UDMR recunoaște că cimitirul de la
Valea Uzului este internațional.
Maghiarii
fac o întrunire la Valea Uzului în care se preconizează că vor fi 10.000 de
persoane. Din informațiile pe care le deținem, acțiunea va fi susținută (financiar
și moral) și de autorități ale Statului Ungar, firme, Biserica Romano-Catolică,
ONG-uri si alte organizații care sunt implicate și în alte astfel de activități
(majoritatea cu conținut extremist). Printre susținătorii extremismului maghiar
(direct sau indirect) este si postul de televiziune din România DIGI24 al cărui
administrator (patron/proprietar) se știe că este un etnic maghiar din Oradea.
Borboly Csaba – organizator (președintele Consiliului Județean Harghita)
Amintim
că o astfel de întrunire la Valea Uzului a avut loc cu câteva zile înainte de
profanarea crucilor eroilor români din acel cimitir. La aceasta au participat
în mod deosebit Biserica Romano-Catolică și culte protestante maghiare. Detalii
vezi aici:
Printre
susținătorii extremismului maghiar din România amintim si asociația Corbii
Albi, cu sediul la Cluj-Napoca. Aceasta este o asociație al cărei lider este extremistul
Csaba Szabo. El se ascunde sub paravanul prieteniei româno-maghiare, dar nu a
apărat niciodată cauza românismului, ci doar interesele iredentiste ale UDMR.
„Vom face ca in viitor, acolo să nu mai calce
picior de român” spune unul dintre liderii UDMR al comunei Sânmartin. Conform
afirmațiilor sale, acest cimitir se află pe teritoriul județului Harghita, unde,
conform opiniilor extremiștilor maghiari, este teritoriu unguresc. De asemenea,
ei consideră că trebuie conservat tot ce este maghiar în acele zone „până la
eliberarea Ardealului de sub România”. Față de astfel de afirmații, UDMR evită
să adopte o poziție oficială (cel puțin nu cunoaștem să fi avut vre-o poziție
până în prezent).
Evenimentul este organizat de UDMR v-a
avea loc in perioada 25-26 august 2019 s-a anunțat pe site-ul maghiar
Transindex:
UDMR
a informat eronat opinia publică, în mod special prin posturile de presă
internaționale, dar și prin o parte a presei românești asupra căreia are
influență. Afirmațiile eronate constă în faptul că Statul Maghiar și UDMR au creat
impresia că la Valea Uzului ar fi un cimitir maghiar. În cele din urmă, Kelemen
Hunor a fost acționat în instanță pentru aceste diversiuni, procesul încă
nefiind finalizat.
Pentru
a stinge conflictele, Statul Român a propus ca acest cimitir să fie luat în
administrația Ministerului Apărării, dar UDMR s-a împotrivit cu vehemență
amenințând coaliția PSD-ALDE că va ieși de la guvernare. Astfel coaliția de
guvernământ a acceptat multe dintre cerințele UDMR.
După
îndelungi dispute, bazate pe argumente istorice și documente, UDMR recunoaște că
cimitirul de la Valea Uzului este internațional. Astfel, senatorul UDMR,
Tanczos Barna, citat de Mediafax, spunea: „Cred că o preluare forţată a
Cimitirului din Valea Uzului de către MApN ar fi o soluţie incorectă şi o
greşeală în condiţiile în care Primăria comunei Sânmartin, judeţul Harghita, cu
greşeli dar, cu siguranţă, cu bună credinţă, a administrat foarte bine acest
cimitir atâţia ani. Nu sunt de acord cu afirmaţiile potrivit cărora crucile din
cimitir ar fi ungureşti, nu au tăbliţe cu nume pentru că nu au fost înhumaţi în
morminte ostaşi eroi cu nume. Numele celor care au fost identificaţi în
arhivele austriece şi ungureşti sunt trecute pe gardul cimitirului, pe tăbliţe
de marmură. Cred că cimitirul ar trebui administrat după reguli noi, stabilite
de cele patru – cinci ţări ai căror eroi sunt înhumaţi acolo, iar cimitirul să
intre într-o nouă etapă în care nu mai face singur nimic nici primarul din
Sânmartin, nici cel din oraşul Dărmăneşti, ci se vor respecta acele proceduri
şi reguli internaţionale care guvernează aceste cimitire internaţionale de
război. Dacă reuşim acest lucru, toată lumea va fi mulţumită şi fiecare îşi va
comemora eroii în mod demn”.
PS Ignatie de la Huși arată cum Andrei Caramitru bate câmpii dând impresia că e grozav.
Andrei Caramitru, fiul actorului Caramitru, bate câmpii fără noimă atacând mereu Biserica Ortodoxă. Acesta este unul dintre susținătorii homosexualității și (fără să ne surprindă) este membru USR. Se știe despre USR că dă impresia în fața opiniei publice că ar fi fără de pată, în timp ce liderii acestei formațiuni politice au la activ acuzații grave de corupție. Pe lângă toate acestea, USR este un dușman înfocat al Bisericii, dar și un copil fidel al sistemului globalist.
Acestui Anderi Caramitru, PS Ignatie îi asociază sintagma de „nepot vitreg al ideilor iluministe”.
Detalii vedeti mai jos:
De fapt, nu are nici măcar claritatea logică a unui iluminist, care
știe să asocieze corect noțiunile și ideile. Astfel, devine nepot vitreg
al ideilor iluministe aruncate în plină degringoladă progresistă a
neomarxiștilor de astăzi. Adică, a leftiștilor teleghidați, care în
numele toleranței devastează cu ura lor anti-clericală, anti-Biserică,
anti-valori tradiționale tot ceea ce le iese în cale. Andrei Caramitru,
în bună tradiție neomarxistă, desprinde credința de spiritualitate,
crezând că “bunătatea, ajutorul pentru altul” sunt “valori clare în
viață” în constrast cu “regulile bisericii (post, slujbe) etc”. Pentru
profani, este bine de precizat că în Biserică nu avem reguli, ci un mod
de viață conform cu Evanghelia și Tradiția. Postul, participarea la
slujbele Bisericii nu sunt reguli, ci un mod de viață care conține în
sine și bunătatea, și milostenia, și capacitatea de a nu-l urî pe cel
care gândește altfel decât tine.
Dacă ar fi “reguli”, atunci ar trebui impuse tuturor, inclusiv lui
Andrei Caramitru, care (bănuiesc) este ortodox (aici mă exprimi retoric,
pentru că nu am căderea să chestionez un aspect care ține de viața
interioară a fiecărui om). Ceea ce ar denatura cumplit spiritualitatea
ortodoxă, care are drept ADN libertatea omului. Nu ți se impune nimic.
Dacă dorești, în virtutea credinței pe care o ai, îți asumi modul de
viață conform cu această credință. Dacă nu vrei, rămâi un ortodox
nominal, inodor și incolor. De asemenea, Ortodoxia nu poate fi redusă
doar la rugăciune și post, așa cum reducționist gândește Andrei
Caramitru. Din fericire, avem și noi, printre lecturile biblice de prim
rang, parabola samarineanului milostiv, care ne ofera determinarea
necesară să unim rugăciunea cu dragostea față de cei nevoiași. Și am
convingerea că Biserica aplică punctual și consecvent, prin proiectele
sale sociale de anvergură, atenția față de cei aflați în privațiuni
materiale. Subliminal (sau explicit), dacă am priceput bine, Andrei
Caramitru vrea să transmită faptul că cei care cred în “valorile clare
în viață” sunt aprioric mai buni și mai imuni la corupție decât
ortodocșii care “respectă cu sfințenie regulile bisericii” și pot deveni
mult mai vulnerabili la corupție. Este ca și cum ai spune că un
antreprenor, care manevrează banii, în virtutea acestui fapt poate
deveni mult mai vulnerabil la corupție decât cel care este un bugetar cu
un salariu minim pe economie.
Din pacate, în această abordare a lui Andrei Caramitru sesizez lupta
de clasă între altruiștii cu “valori înalte” și ortodocșii cu “regulile
bisericii”. Mai mult decât atât, credința pentru Andrei Caramitru
înseamnă “spectacol” orchestrat de “intermediari” între om și
divinitate, ceea ce atrage după sine, să mă ierte Andrei Caramitru dacă
gândesc în prelungirea ideilor sale, inutilitatea acestor intermediari,
adică a clericilor. Dacă sunt inutili, de ce să-i mai vedem defilând
prin fața noastră? Poate le asigurăm dispariția lor fizică din spațiul
public, atâta vreme cât își justifică existența prin “putere”, care are
drept finalitate “organizații ierarhice și financiare”. Nu vi se pare că
suntem în plină luptă de clasă, reîncarnându-l pe Marx în teoriile
acestea? Și ca un punct final. Îi recomand lui Andrei Caramitru să
citească mult mai atent textul citat din Biblie, nu ca un credincios, nu
ca pe o carte inspirată, ci ca pe orice carte și va descoperi uimit că
nicăieri nu se spune că trebuie să ne rugăm “direct” lui Dumnezeu,
pentru că nu am avea nevoie de “intermediari” (cel puțin acesta este
contextul în care este folosit acest adjectiv).
Liderul unionist George Simion nu este lăsat să intre în Republica Moldova pentru că a vorbit pe față despre unirea românilor din Republica Moldova cu românii din România într-un singur stat.
George Simion, fost candidat la alegerile europarlamentare și lider al mișcării unioniste, nu a fost lăsat în această dimineață să intre în Republica Moldova. Interdicția de a trece Prutul stabilită de oligarhul Vladimir Plahotniuc este menținută de noul regim de la Chișinău Maia Sandu-Andrei Năstase-Igor Dodon. „Din păcate, în continuare este valabilă interdicția. Fac un apel la toți frații basarabeni, la mobilizare și la rezolvarea de urgență a acestei situații în maxim o săptămână. O să revin și o să stau aici cum am mai stat, cum am luptat cu Guvernul Filat și Filip, cum am intrat în greva foamei pentru dreptul meu de a trece acest hotar nedrept. O să vin în maxim o săptămână și o să rămân aici, în greva foamei dacă acest regim mă va priva de dreptul meu elementar de a-mi vedea frații, interzicându-mă peste Prut fără niciun motiv în afară de cel că am vorbit despre Unire”, a declarat George Simion pe drumul de întoarcere din vama Albița. La finalul lunii iunie, George Simion, prin avocatul său, a depus o cerere la Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău, în atenția ministrului Andrei Năstase, prin care a solicitat anularea interdicției sale de a intra în Republica Moldova.
Pentru că se consideră nedreptățit, liderul unionist amenință Guvernul de la Chișinău cu greva foamei.
Deoarece extremistrul maghiar
Kelemen Hunor i-a promis ca se va retrage de la guvernare, rupand coalitia cu
PSD, in caz ca nu-i va face pe plac, noul lider al PSD, Viorica Dancila, a avut de ales intre refuzul propunerilor UDMR
sau pastrarea guvernarii Romaniei.
Se pare ca doamna Dancila a ales
sa ramana la guvernare acceptand compromisurile UDMR-eului.
Detalii vedeti aici: https://www.capital.ro/ungurii-au-dat-lovitura-in-romania-dancila-a-acceptat-totul-oficial-o-sa-fie-scandal.html
După eliminarea lui Liviu Dragnea din scena politică românească au început schimbările de atitudine ale PSD-istilor. Primul care a schimbat macazul a fost tocmai Viorica Dăncilă, Primministrul României. Printre alții care au schimbat macazul amintim pe Natalia Intotero care a numit-o pe Oriana Miclea sef al Istitutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru a face “curățenie”. Astfel au fost concediați 5 angajați care puneau trup și suflet pentru derularea proiectelor românilor din afara granițelor țării. Persoana protejată prin decizia ministrei Intotero este masonul Nicolae Brânzea, deghizat sub haina clericală. Deși Patriarhia Română a anatemizat masoneria, un preot mason acaparează Institutul gestionând fondurile atribuite activităților dedicate românilor de pretutindeni spre activități de altă natură sau chiar anti românești. Oare chiar nu știe Patriarhul de acest așa-zis preot? http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.com/2015/07/patriarhia-romana-mentine-decizia-de.htmlhttps://romanialibera.ro/investigatii/un-preot-intrat-in-masonerie-vrea-sa-preia-institutul-eudoxiu-hurmuzachi-776257
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH), instituție aflată în subordinea Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are ca scop, potrivit HG-ului de funcționare, derularea de programe pentru promovarea valorilor culturale româneşti, în principal în rândul etnicilor români din cadrul comunităţilor istorice româneşti din afara teritoriului României. Numai că acest lucru pare să nu fie și scopul actualului director de programe și proiecte al IEH, Oriana Miclea (delegată prin ordin al ministrului, să preia atribuțiile de director general al IEH, în lipsa directorului Eugen Popescu, aflat în concediu medical). Văzută director general interimar, cu drept de semnătură, Oriana Miclea, începe să distrugă practic resursa umană care susține proiectele IEH, la ordinele directorului general adjunct, preotul Nicolae Brînzea, aflat într-un lung concediu medical împreună cu șoferul său, preotul Mirea Dan, și el angajat al IEH. Brînzea continuă campania de denigrare la adresa directorului general Eugen Popescu, încercând să forțeze prin buna sa cunoștință, rectorul Universității din Oradea, luarea unei măsuri absurde de anulare a diplomei de licență obținută prin echivalarea studiilor și susținerea examenului de licență în cadrul Universității din Oradea de către Eugen Popescu, în anul 2000. Brînzea, sprijinit de un grup de lobby din Israel, condus de dr. Herman Berkovits, vrea să preia din nou instituția pe care de câțiva ani a transformat-o în fieful propriu și unde a produs daune banului public prin ilegalități deja recunoscute de instanțele de judecată. Oriana Miclea a dispus, imediat după plecare directorului general Eugen Popescu în concediu medical, încetarea detașărilor a 5 angajațicu expertiză extinsă în domeniul derulării de proiecte și românilor de pretutindeni, coordonatori ai mai multor programe aflate în derulare destinate comunităților românești din vecinătatea României. Mai contează însă aceste proiecte de care ar fi beneficiat mii de români din comunitățile istorice, atât timp cât clica de funcționari incompetenți ai lui Nicolae Brînzea și el însuși trebuie să își salveze posturile și să acopere o întreagă listă de ilegalități și infracțiuni sesizate de altfel de instituții de control și unele confirmate deja de instanțele de judecată? Iată câteva din mesajele transmise de foști angajați ai IEH, disponibilizați ieri, 9 iulie, pe o rețea de socializare: „3 ani și jumătate, zeci de proiecte pentru Republica Moldova, pentru românii din Timoc, Voievodina, Vidin, Cernăuți, Transcarpatia, Sudul Basarabiei, evaluare cu punctaj maxim în fiecare an realizată de către această doamnă-interfață a lui Nicolae Brînzea, care îmi încetează acum raportul de muncă doar pentru că am sesizat nereguli, abateri, ilegalități către organele de control ale statului român. Și că așa se acaparează o instituție publică, cu permisiune de la minister”. Alt fost angajat scrie pe rețeua de socializare: „Și câte țipete mi-au auzit urechile de la directoarea de proiecte și programe, aflată la primul ei job, care nu știa să scrie niciun document oficial, vreo adresă către minister sau ce mai trebuia …”. Situația de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” sub conducerea unor incapabili este repetitivă. Un alt fost angajat a descris realitatea sumbră de la începuturile instituției: „Eu am fost acolo sclav angajat pe 1180 de lei, ăsta a fost salariul meu la început, apoi am fost reîncadrată pe 1700 lei (net). Cel mai mic salariu din institut, în conditțile în care eram, sunată sâmbată noaptea, gravidă în 7 luni, să definitivez până dimineața ROF-uri și ROI-uri, să fac proceduri pentru scriere de proiecte și pentru toate celelalte, să scriu note de fundamentare pe buget că șeful contabil nu era în stare să deosebească debit de credit, și tot asa. Pe lângă faptul că a trebuit să scriu prezentări, articole „științifice” (am avut grijă să nu fie), să ii pup mana lu’ Teodosie (n-am făcut-o) când venea în vizită și trebuia să fac cafea la fierbător cu caimac și să spăl cesti, că sunt femeie (tot n-am făcut-o). În timpul ăsta alții erau invidioși pe „poziția mea privilegiată” (cărora le făceam munca și ei câștigau de două ori cât mine), se purtau oribil, iar el îmi zicea să support, că e luptă politică, îi stric imaginea, că rezolvăm, că o fi, o păți. La prima tabără cu studenții din Republica Moldova m-am dus la campus, că trebuia să facem cu schimbul,și a urlat la mine jumătate de oră – că ceam căutat eu acolo. Eu n-am fost în delegații, că aveau alții prioritate. Pentru ultimele 3 luni de muncă mi-au falsificat semnătura pe contract și nu mi-au mai dat niciun ban. După ce am plecat (cu maică-mea bolnavăși suspectă de cancer), m-au făcut cu ou și cu oțet, ce nemernică sunt, că mă câștigaseră la târgul de sclavi și eu îndrăznisem să fug, ingrata de mine.” Intimidările erauobișnuința zilei pentru Nicolae Brînzea, cel care conducea IEH, în lipsa directorului general Eugen Popescu: „Dară ce, nu mai ții minte că ne amenința zilnic în lipsa dl. Popescu că ne încetează detașările? Nu era zi să nu țipe pe culoar că gata, de mâine încetăm toate detașările, că nu se mai poate așa„. ,,O să te trimit în Israel„, zicea adjunctul, ,,nu, mulțumesc, eu vreau la Chișinău„, îi răspundeam, că aveam proiecte pentru Republica Moldova. Dar el nu mă lăsa la Chișinău, să implementez proiectele (Bookfest, de exemplu), că eram unionistă și prietenii lui din partidul lui Plahotniuc nu plăceau unioniștii, nu trebuia să îi strice ploile una de „țipă la Prut Reîntregirea„. Promisiunea de Israel a trântit-o când au venit oameni de-ai lui, evrei originari din țară, să îmi laude o intervenție/prezentare la Cotroceni despre evreii din Bucovina și Basarabia, o prezentare superficială pe care mi-a cerut-o cu 24 de ore înainte și pe care și-a asumat-o in calitate de co-autor. În fișa postului meu nu intra așa ceva. (…) Ideea e că așa recompensa el angajații amici, de la direcția administrativă. Au mers în proiecte în străinătate responsabili de resurse umane, de control financiar preventiv, casierul, șoferul-consilier cu 0 proiecte, directorul administrativ. Coordonatorii de proiect – rar și exclusiv în jurul granițelor, unde oamenilor directorului adjunct nu le era pe plac să își murdărească pantofii. Și exclusiv la muncă, așa cum era și normal/legal.”, se arată într-o altă mărturie. „Ești adjunct și ai procese contra instituției în care lucrezi. Pe cine dai afară primul când acaparezi puterea? Pe jurist, firesc!„, dezvăluie un fost angajat, indicând faptul că Nicolae Brînzea a dat în judecată Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” și se teme că pierde procese dacă nu angajează proprii juriști în instituție. Același Brînzea care se târguia pentru a acorda un onorariu de 250 de euro lunar preoților din Valea Timocului ce țineau cursuri de limbă, cultură și spiritualitate românească copiilor din comunitate, dar nu stătea o secundă pe gânduri să plătească taxă de participare la Marșul Holocaustului 6290 de euro, taxă ilegală, sau chirie de sală la Roma de 10.000 de euro, bugetul Institutului pe un an fiind la proiecte de circa 200.000 de euro. Mesajele curg în online și sunt publice pe conturile de socializare ale mai multor foști angajați ai IEH. Oare nici aceste fapte, unele întărite de decizii ale instanței de judecată, nu sunt suficiente pentru ca ministrul pentru românii de pretutindeni Natalia Intotero să îi demită pe directorulgeneral adjunct Nicolae Brînzea și pe acoliții acestuia de la IEH? Permite ministrul pentru românii de pretutindeni acapararea unei instituții naționale de către niște incompetenți și sinecuriști fără căpătâi? Reamintim că Curtea de Apel București a hotărât definitiv (prin Decizia nr. 2095/09.04.2019, pronunțată în dosarul nr. 29553/3/2018), că salariul pe care preotul Nicolae Brânzea și-l stabilise singur în perioada când conducea interimar instituția, este ilegal. Soluția Tribunalului București, pe care Curtea de apel o confirmă, anulează actele ilegale prin care Brânzea și-a mărit salariul după bunul plac, ajungând în mai puțin de jumătate de an, de la 7.418 lei (la 31 iunie 2017), la 17.124 lei (la 1 ianuarie 2018)! Nicolae Brânzea și-a mărit singur salariul fără nicio bază legală nu o dată, ci de două ori. Prima oară, începând cu 01.07.2017, salariul directorului general adjunct s-a majorat în mod straniu de la 7.418 lei la 12.974 lei, deși Legea cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu prevedea nicio majorare a salariilor începând cu acea dată. A doua mărire de salariu Brânzea și-a acordat-o începând cu data de 01.01.2018, când, în mod discreționar, și-a stabilit un salariu cu mult peste limita prevăzută de legea salarizării. Astfel, această lege stabilește care este nivelul maxim al salarizării la care se poate ajunge până în anul 2022. Pentru funcția deținută de Brânzea, acest nivel maxim al salariului prevăzut de lege pentru anul 2022, era de 10.880 lei. Dar Nicolae Brânzea își acordase deja, de o jumătate de an, un salariu de 12.974 lei. Cu ignorarea evidentă a limitei prevăzute de lege, Nicolae Brânzea își mai aplică o majorare, stabilindu-și astfel un salariu de 17.124 lei. La revenirea în funcție a directorului general Eugen Popescu, acesta i-a solicitat directorului adjunct intrarea în legalitate a salarizării sale. Brânzea a refuzat, instituția fiind nevoită să se adreseze instanțelor de judecată, pentru ca acestea să constate și să anuleze actele nelegale prin care Brânzea și-a stabilit salariul, într-un dispreț absolut față de lege. Decizia definitivă a Curții de apel București confirmă, fără putință de tăgadă, faptul că Nicolae Brînzea a încălcat în mod flagrant dispozițiile legale, însușindu-și în mod fraudulos sume importante de bani din bugetul public. Nicolae Brînzea, profitând de o altă recentă perioadă de interimat la conducerea IEH, survenită în urma absenței, din motive medicale, a directorului general, în încercarea de a-și acoperi acțiunile ilegale grave în beneficiul propriu, i-a dat afară din instituție, atât pe consilierul juridic care a instrumentat acțiunile judiciare pentru restabilirea legalității, cât și peresponsabilul cu controlul financiar preventiv propriu, care sesizase aceste grave încălcări ale legii, în dauna bugetului public. Din informațiile pe care le deținem, activitatea nelegală a lui Nicolae Brînzea ar face și obiectul unui dosar penal. Prin decizia instanțelor s-a stabilit în mod definitiv că aceste fapte sunt ilegale, urmând ca parchetul să stabilească dacă sunt și de natură penală.
Dan Barna este candidatul USR la alegerile prezidențiale care vor urma.
Deși nu a auzit nimeni de el, a fost foarte mult mediatizat de către presa pro europeană. Este ridicat din necunoscut și prezentat în așa-zis luptător împotriva corupției. Deși mulți dintre membri de vârv din USR au fost depistați cu acte de corupție, justiția din România nu spune nimic despre aceasta, iar presa îi propulsează prezentându-i ca pe salvatorii țării. Dacă va fi așa vom vedea în caz că vor ajunge să guverneze țara. Dar până atunci ne așteaptă vremuri grele. În intervențiile sale publice de până în prezent, Dan Barna s-a pronunțat pentru căsătoriile între homosexuali, fiind unul dintre cei mai înverșunați politicieni împotriva referendumului pentru familie. Mai multe detalii vedeți în cele ce urmează:
Dan Barna a devenit candidatul USR la alegerile prezidențiale. Cel mai probabil va face o alianță cu PLUS-lui Dacian Cioloș, acesta intrând într-un tandem pe post de candidat la prim-ministru. Ei vor fi adversarii lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale, în condițiile în care cei de la PSD nu reușesc să găsească un candidat care să intre în turul doi.
Rolurile sunt împărțite, mai rămâne să vedem cum stăm cu doctrina.
Am spus în repetate rânduri că USR-PLUS reprezintă o alianță cu înclinații neo-marxiste, mascate civilizat sub termenul de progresism. O viziune de stânga, care te duce cu gândul spre susținerea valorile non-conservatoare ale societății. Numai că, ușor speriați de asocierea cu Marx și Engels, liderii USR-PLUS au negat această ideea.
Așa că voi căuta să o argumentez mai apăsat.
Primul care a tras un semnal de alarmă a fost, culmea, unul din membrii USR.
Deputatul USR Matei Dobrovie a demisionat din USR în noiembrie 2018, ca urmare a atitudinii partidului față de referendumul pentru familie. Atunci s-a spus, cu subiect și predicat că în USR există un grup creştin-democrat care “a fost supus unor atacuri permanente pentru valorile sale de către aşa-zişii progresişti” şi că “cei care îndrăznesc să-şi afirme valorile creştine sunt linşaţi pe grupul de comunicare internă al partidului şi etichetaţi drept homofobi, pro-ruşi, anti-europeni, fascişti, retrograzi”. Repet, o spunea unul din membrii marcanți ai USR.
“Deşi adversarul cu care trebuia să ne luptăm este PSD, am realizat în cei doi ani de apartenenţă la USR că, de fapt, mulţi colegi ai noştri nu aveau decât un duşman, pe care-l înfierau cu mânie proletară: cei care nu gândeau ca ei şi care, într-un spirit de toleranţă totală, trebuiau eliminaţi. Pentru unii dintre ei, modernizarea României înseamnă strict impunerea în ţara noastră a unei ideologii neo-marxiste prin decredibilizarea şi aruncarea la gunoi a tradiţiilor, a valorilor naţionale, a familiei, inclusiv demonizarea Bisericii”, a continuat deputatul USR să-și argumenteze plecare din partid.
Spuneam la început că în zilele noastre viziunile politice neo-marxiste sunt prezentate într-un ambalaj mai puțin strident, ca fiind “progresism”. Pentru a înțelege mai bine contextul să vedem care sunt mișcările politice europene care se revendică de la acest curent politic.
În primul rând, vorbim despre partidul lui Emmanuele Macron, En Marche! ce s-a definit ca fiind progresist, deloc de mirare dacă ne gândim la tradiția marxismului în Franța. Macron este cel care a constituit noul grupul parlamentar european unde a aderat și a devenit lider Dacian Cioloș.
Deloc întâmplător, acest grup parlamentar european reprezintă o transformare a ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților din Europa), renunțarea la ideea de “liberal” nefiind deloc întâmplătoare, semnificând o înclinare spre stânga. Din acest grup parlamentar fac parte ambele partide românești menționate mai sus – USR și PLUS.
Pe plan intern pentru definirea doctrinară merită analizate pozițiile față de valorile tradiționale din societate.
Așa cum spuneam și într-un material publicat în versiunea de online a Evenimentului Zilei, cel căruia trebuie să-i urmărim declarațiile este Dan Barna. El va fi candidatul USR la președinția României. Un personaj interesant, ușor exotic pentru societatea românească, venit din zona consultanței private, dar care face contracte cu statul, cu viziuni neo-marxiste/progresiste. Mascate însă cu abilitate.
După cum știți, Evenimentul Zilei a susținut referendumul pro-familie. Am anunțat acest lucru public, așa cum USR și Dan Barna au reprezentat opoziția cea mai vehementă. Este dreptul lor să susțină ce punct de vedere vor, după cum fiecare dintre dvs. poate vedea viitorul copiilor într-un anumit fel.
Dar vreau să vă reamintesc pozițiile sale exprimate public. Ca să vedeți ce înseamnă un curent neo-marxist/progresist în această zonă.
Despre construcția Catedralei Neamului, simbolul Anului Centenar, singurul obiectiv cu valoare istorică care s-a concretizat, USR a avut o poziție fără menajamente: Vrem spitale, nu catedrale! Adică fără finanțare de la buget.
Ciudată atitudine din partea unor oameni a căror afacere principală a reprezentat-o consultanța pe bani publici. Ca să nu mai vorbesc despre faptul că un pic de studiu istoric ar fi arătat că Regele Ferdinand împreună cu Ion I. C. Brătianu au dat bani în anii ’20 pentru construcția unei catedrale. Înfăptuită după 100 de ani.
Avem un exemplu clasic de exploatare cinică a sloganului, căci în incinta complexului dedicat Catedralei Neamului se construiește un spital cu dotări moderne care va putea fi accesat de oricine. Dar, așa cum spuneau predecesorii USR, să nu lăsăm amănuntele să strice un slogan bun!
Dacă tot vorbim despre pozițiile față de diversitatea religioasă, să vedem cum stăm cu opțiunile sexuale. Dan Barna despre căsătoriile tip gay: ”În Europa există state care au acest lucru reglementat, nu văd o problemă din acest punct de vedere. Am spus și la dezbaterea din Parlament privind modificarea Constituției pe aceasta temă, mi se pare că societatea românească nu este la momentul acesta acolo, nu e pregătită ca societate, dar vom ajunge cu siguranță, nu știu dacă în 10, 5 sau 2 sau 20 de ani”.
Dan Barna despre căsătoriile între persoanele de același sex: ”În momentul în care vom ajunge și o astfel de inițiativă ar ajunge în dezbaterea publică și ar rezulta lucrul acesta ca fiind o prioritate, nu aș vedea nicio problemă”.
Dan Barna despre adoptarea copiilor de către cupluri formate din persoane de același sex: „La momentul acesta, din nou, societatea nu e acolo”.
Citind toate aceste luări de poziție se poate vedea cum cuvântul-cheie este : Deocamdată…
Nu suntem pregătiți, nu înțelegem viziunea progresistă, în general oamenii nu pricep pentru că sunt proști sau proști conduși. De-aia au nevoie de lideri care să le arate cum se vede viitorul.
Un membru USR, spunea prin 2016 că „suntem în urmă cu 300 de ani faţă de restul planetei. Suntem nişte primitivi, nişte troglodiţi. Românul e o fiinţă înapoiată, care se ghidează încă după regulile şi mentalitatea de acum sute de ani, numindu-le „tradiţii şi obiceiuri”. E un mamifer biped pentru care contează doar nevoile primare. Un animal habotnic şi hulpav”. Se numea Dragoș Ioan Coste și a fost exclus din partid în urma scandalului de presă.
Sunt convins că acesta era un exaltat, numai că nu-l consider o excepție. Se adaugă unui grup select, condus de agitatorul Andrei Caramitru, ale cărui poziții nu cred că are rost să le mai reiau, cu alde Ramona Popescu: „Avortul trebuie să fie mandatoriu și obligatoriu pentru familiile care nu au un venit mediu, pentru familiile care nu pot asigura creșterea sau hrănirea corespunzătoare a copilului, pentru familiile în care nici unul dintre cei doi parteneri în creșterea și educația copilului nu are un loc de muncă“, sau Ioana Bogdan: “Am fi mai buni dacă nu am avea proprietăți și am trăi în grupuri în loc de cupluri”.
Mihai Goțiu, contracandidatul lui Dan Barna în alegerile interne, a venit cu o platformă progresistă clasică, o platformă ecologistă axată pe schimbările climaterice și problemele de mediu ale României. A luat aproape 30 la sută din voturi.
Ce vreau să demonstrez este faptul că nu vorbim de cazuri izolate, de accidente, ci de o atitudine politică acceptată în cadrul USR-PLUS. Cu oameni ca ei vor să ne construiască viitorul.
Un viitor în care Omul-Nou este de tip corporatist, pentru care nu există altă patrie decât Compania, în care viața se conduce după Manualul de Identitate al Companiei, valorile societății trebuie să fie Valorile Companiei, în rest mers la birou, muncit, mâncat, culcat, iar a doua zi de la capăt.
Fără să am vreo atitudine disprețuitoare la adresa zecilor de mii de oameni care lucrează în cadrul companiilor multi-naționale, ci dimpotrivă, încerc să definesc modelul propus de politicienii USR așa cum rezultă din declarațiile lor publice.
Este o viziune în care individualitatea este de fapt îngropată sub sancțiunea excluderii din grup. Orice altă viziune este considerată o formă de facționism care atentează la unitatea de monolit a grupului. Ce nu poate fi acceptată.
Ca istoric am mai văzut în România momente în care o pleiadă de intelectuali se chinuiau să construiască imaginea unui șef de stat cu calități excepționale, învestit cu misiunea istorică de a conduce destinul României spre un viitor luminos. Îl chema Nicolae Ceaușescu și avea soluții pentru orice!
P.S. De altfel subconștientul i-a jucat o festă lui Dan Barna. În discursul de la Congres a încercat un giumbușluc din filmul Matrix: „Cred că știți cu toții secvența aceea în care Neo primește două pastile, una roșie și una albastră, și i se spune «Dacă iei pastila roșie te vei întoarce la viața ta obișnuită și vei vedea lucrurile așa cum le vedeai dintotdeauna. Dacă vei lua pastila albastră vei vedea realitatea așa cum este ea». La fel a fost și pentru mine. Am acceptat acea provocare și am intrat în USR.”
Numai că-i exact invers. Pastila roșie era cea care-ți arăta realitatea. Pastila albastră era cea care te făcea să-și iubești opresorul.
După cum spuneam subconștientul și-a cam bătut joc de Dan Barna. Cred că se gândea la Viagra…
Preotul mason Nicolae Brânzea protejat de ministrul românilor de pretutindeni, Natalia Intotero. Care este scopul?
Deși Patriarhia Română a anatemizat masoneria, un preot mason acaparează Institutul gestionând fondurile atribuite activităților dedicate românilor de pretutindeni spre activități de altă natură sau chiar anti românești. Oare chiar nu știe Patriarhul de acest așa-zis preot? 
Observator ASTRADROM 